Ii statea relaxata in brate, savurand senzatia degetelor lui prin par. Vantul cald si moale desavarsea atingerea lui facand-o sa-si doreasca sa dureze pentru totdeauna. Deschise ochii si-si ridica fata zambitoare spre el:
- Ce-ai vrut sa-mi spui in seara aceea?
- In seara in care n-am avut curaj sa deschid gura?
- Da, in seara aceea la bar, cand incercam sa-mi ascund lacrimile…
- Ah! Te urmarisem in fiecare seara si imi facusem un intreg scenariu in cap. As fi vrut sa-ti iau povara asupra mea. Ma durea fiecare lacrima, simteam ca mor cand iti vedeam privirea asa de trista… As fi vrut sa-ti spun ca te iubesc dintotdeauna, ca as face orice pentru tine, dar chiar daca n-as fi fost asa timid, mi s-a parut ca daca ti-as fi spus toate acestea, m-ai fi respins sau nici nu te-ai fi uitat la mine.
- Ador timiditatea ta, ador totul la tine si-ti multumesc din toata inima pentru gandurile tale. Iti multumesc pentru modul in care te porti cu mine, pentru lumina din ochii tai cand zambesti, pentru ce-mi spui prin vorbe dar mai ales pentru ce-mi spui cand ma privesti!
Inchisera amandoi ochii vrajiti unul de celalalt, cu simtirile amortite de focul dragostei ce ardea mai intens ca niciodata. Totul decursese perfect pana atunci si nu-si imaginau ca ar fi putut fi altfel. Erau doar ei doi.
comentarii recente